Pentru ca puiul incepe scoala m-am inarmat cu rabdare si am hotarat sa raman deschisa si fara prejudecati. Indiferent care sunt parerile noastre despre educatia scolara, atata vreme cat nu gasim o solutie rezonabila de unschooling va trebui sa il ducem la scoala. Si imi doresc sa mearga acolo - pe cat posibil - fara resentimente. Asa ca i-am vorbit frumos despre scoala si despre ceea ce urmeaza sa se intample.
Prima sedinta cu parintii a fost decenta. Invatatoarea pare in regula, doar mult prea "scolita" pentru postul pe care il ocupa. Directorul e un tip "destupat" la minte, care ne-a vorbit vreo 15 minute despre diversitate si despre faptul ca fiecare elev are abilitati si preferinte diferite. In ciuda acestui minunat discurs, realitatea e ca scoala are uniforme - un fel de sarafan pentru fetite si o vesta cu cravata pentru baieti. Nu am comentat nimic in privinta asta, daca asta e politica scolii nu am vrut sa facem musai nota discordanta. Asa ca ne-am dus la probat uniformele, ocazie cu care doamna ne-a "recomandat" sa cumparam si camasi de aceeasi culoare. Eu deja ma pregateam sa protestez, dar stiind ca sotul e mai diplomat l-am lasat pe el sa deschida discutia. Asa ca am avut ocazia sa auzim argumente interesante:
- clasa nu trebuie sa arate ca o sorcova (oare "clasa" e o problema de estetica sau e o colectivitate formata din personalitati diferite? ce e relevant, cum arata clasa sau ce invata copiii de la scoala? iar unul din lucrurile pe care le pot invata este sa se imbrace adecvat ocaziei sociale in care se afla, fara ca asta sa insemne ca trebuie sa arate toti la fel)
- uniforma creaza o identitate vizuala si stimuleaza spiritul de echipa (in cazul asta profesorii ar trebui sa poarte si ei uniforma, nu? oare nu confundam nitel spiritul de echipa cu spiritul de turma?)
- in fine, dupa cateva minute doamna a inceput sa ne explice ca de fapt scoala vrea sa ne ajute, sa nu fie necesar sa ne gandim zilnic cu ce sa imbracam copiii! In momentul acela nu m-a mai rabdat inima si i-am spus ca mie imi place sa gandesc! Asta a descumpanit-o nitel, (ea fiind licentiata in filosofie!!!) dar trebuie sa recunosc ca s-a descurcat onorabil sa iasa din situatie.
Ma uitam la doamna invatatoare, o femeie altminteri inteligenta, si ma minunam cat este de fermecata de paradigma in interiorul careia functioneaza. Cu nici un chip nu ar pune la indoiala ideile cu care a crescut, doar ar cauta argumente pentru a le sustine. Iar parintii, chiar si cei care nu erau de acord cu uniforma, nu ar fi indraznit sa protesteze, pentru ca sunt, la randul lor, educati in cel mai curat spirit conformist. Mi-era foarte clar ca unii dintre ei erau de-a dreptul multumiti ca nu trebuie sa se gandeasca si nu au gasit nimic ridicol intr-un asemenea argument.
Cel mai simpatic a fost insa fiu-meu, care a spus tare si raspicat ca el vrea camasa verde cu alb. Asa tare l-am iubit pentru libertatea lui de exprimare (mai ales ca lui nu-i place verdele in mod special, a spus asta pentru ca avea o camasa verde cu alb si se gandea sa ma scuteasca de cheltuieli suplimentare). Si mi-a dat incredere ca scoala nu va reusi sa strice ceea ce noi ne-am straduit sa construim: dorinta si placerea de a gandi liber.
Eu va imbratisez cu drag si-i doresc lui Andrei drum lin. Astept sa ne vedem si sa-mi povestesti mai multe despre inceputul asta.
RăspundețiȘtergereBuna ziua... E minunat HS-ul. indiferent cand il pornesti si chiar daca renunti la el partial sau temporar. Cand facem HS nu introducem legile scolii de stat si prin urmare nici viceversa. E o vorba care spune ca "lacatele de la porti nu sunt pentru hoti ci pentru cei cinstiti" :) . Asa si cu uniforma, nu e pentru elevii cu parinti rezonabili si cu simtul masurii ci pentru...ceilalti. nu uitati ca exista situatii cand uniforma e ... obligatorie: halatul alb al medicilor sau farmacistilor...etc :). Putere multa , spor la scris si Doamne ajuta mai departe :)
RăspundețiȘtergereHei, buna! Te-am regasit la un comment in blogul lui Fram, acum sa vad daca ghicesti cine sunt! :)
RăspundețiȘtergereNici mie nu imi place uniforma, si in acest sens e chiar minunat ca la scoala Mariei nu s-a impus ceva strict, chiar daca unii parinti isi umilesc copiii imbracandu-i in camasi cu guler si sarafane sau pliseuri sobre, in aceeasi clasa.
Eu, ca diriginta de-a cincea, anul trecut am fost intrebata de catre parinti daca sa pastreze uniforma de pana in clasa a patra (visiniu cu alb, stas chelner). La noi la gimnaziu nu poarta nimeni uniforme, nu li se impune, doar cei mici sunt conditionati de asta. I-am lasat pe parinti sa aleaga si sa spuna cat mai multe pareri, inclusiv legate de costuri. Concluzia unanima a fost aceasta: Tinuta sa fie decenta si fiecare sa poarte ce are si ce ii place. In limitele bunului simt, evident!
Te pup si sa-mi spui daca ai un cont de facebook, mi-ar placea sa reluam legatura!
Ileana